marți, 10 martie 2020

Cele mai bune cărți din secolul 21. Topuri, liste, vînzări

            Cîteva constatări succinte, ca și topurile de mai jos:

          a) În România se citește foarte puțin. Nu numai prin comparație cu țările occidentale, dar și cu vecinii. Cifra afacerilor cu carte în Ungaria este de 4 ori mai mare decît cifra afacerilor de la noi. Nu spun că e rușinos, dar e straniu și paradoxal. Populația Ungariei este de 10 milioane. Populația României ar fi de 19 milioane și ceva, în data de 10 martie 2020, la ora 14: 35, cînd scriu această notă. Sigur, cîteva milioane de români trăiesc în străinătate, dar tot citim puțin, prea puțin, foarte puțin.

          Nu insist. Am discutat despre asta pe FB, cu link-uri, declarații ale editorilor și librarilor, cu argumente, fiindcă mi s-a cerut imperios să-mi justific afirmațiile. Topul vînzărilor de carte nu e niciodată cinstit. Și pe bună dreptate. Editurile nu au nici un interes să dea cifre exacte. De obicei, le umflă binișor. Autorii procedează la fel. Probabil că topul cel mai aproape de adevăr (dacă există în România de astăzi vreun adevăr) este cel oferit de Libris. Dar nu toată lumea cumpără cărți de la Libris.

          b) Procentul cărților de non-ficțiune din totalul cărților vîndute pe glob contină să crească. Dacă în 2010, el era de 20%, în 2019 a crescut la 32%. E mai rentabil, deci, să scrii Sapiens decît Ultimele povestiri, deși eu prefer romanul Olgăi Tokarczuk.

          c) Cartea de hîrtie nu a murit ucisă de tabletă, cum se prorocea acum 10 ani. În străinătate la 4 cărți de hîrtie se vinde un ebook, la noi raportul e și mai rău. Copiii vor imagini, cărți de colorat / desenat, părinții lor vor să-și surprindă (și să-și umilească) musafirii cu bibliotecile lor stufoase, alese, care denotă o intensă activitate cerebrală. Și, de ce n-am recunoaște?, unele cărți (prea puține, hélas) sînt opere de artă veritabile.

          d) Cele mai vîndute cărți în 2019 în contabilitatea Amazon. Topul trebuie luat, pentru motivele numite mai sus, cum grano salis:

          1. Delia Owens, Where the Crawdads Sing /  Acolo unde cîntă racii;
          2. Michelle Obama, Becoming / Povestea mea;
          3. Tara Westover, Educated / Învățare;

          10. Gary Chapman, Cele 5 limbaje ale iubirii. Autorul este  de profesie consilier matrimonial și asta explică totul într-o lume în care mariajul a intrat într-o criză profundă.

          e) Cele mai valoroase cărți din secolul XXI, după The Guardian, ediția din 29 septembrie 2019. Din păcate, experții care au alcătuit lista rămîn necunoscuți.

          1. Hilary Mantel, Wolf Hall / O regină pe eșafod (2009);
          2. Marilynne Robinson, Gilead (2004). Traduc liber o frază care dumirește succesul cărții: „Există mii și mii de motive de a-ți trăi viața pînă la capăt, și fiecare dintre ele reprezintă o justificare mai mult decît suficientă”.
          3. Svetlana Alexievici, Vremuri second-hand (2013);
          4. Kazuo Ishiguro, Să nu mă părăsești (2005)
          5. W. G. Sebald, Austerlitz (2001);

          21. Yuval Noah Harari, Sapiens (2011).

         f) Nu spun o noutate. Un bestseller american nu va fi automat  bestseller și la București. Nici un bestseller românesc nu va deveni bestseller în America sau în altă parte. 

P. S. În imagine: Robert Braithwaite Martineau (1826 - 1869), Last Chapter (1863). Source: Wikimedia Commons.


3 comentarii:

Unknown spunea...

Cred ca este un reper pentru orice societate.
Interesant topul The Guardian: Marilynne Robinson, calda si inteleapta scriitura ei; Sebald pe locul cinci, foarte incurajant:)

Valeriu Gherghel spunea...

Am de gînd să citesc Galaad / Gilead de Marilynne Robinson, că să-mi dau cu părerea :)

K.J. Mecklenfeld spunea...

Interesant ce spui despre Libris. Am să-i urmăresc mai îndeaproape. Topurile de pe Elefant nu par reale, sunt înțepenite nu numai cu zilele ci și cu săptămânile ceea ce înseamnă că sunt listele făcute de ei nu cele generate automat de către software-ul magazinului :-(