Poți fi sărac, cînd ai o avere de 300 de milioane de sesterți? Seneca a arătat că poți

 

Lucius Annaeus Seneca este foarte afecționat pe FB. Are și pagină personală. Și pe bună dreptate... 

Nu am o simpatie deosebită pentru consilierul lui Nero. Seneca a fost un abil mînuitor de cuvinte, nu se omora cu silogismele, disprețuia sofistica, dar el înțelegea prin filosofie, probabil, altceva decît faptul de a gîndi, înțelegea filosofia ca mod de viață. Cel puțin așa cred Pierre Hadot și Michel Foucault. Seneca trăia, nu gîndea. Alături de Cicero, Seneca a creat lexicul filosofic latin și european. Nu-i puțin lucru. El a tradus cel dintîi „ousia” prin „essentia”. Dar astea sînt de-acum finețuri...

V-am spus că a fost un abil mînuitor de cuvinte, deși nu am nici o stimă pentru filosofii de cuvinte. Filosoful onest gîndește în argumente, nu în propoziții și metafore. D-aia nu-mi place Agamben. Aș vrea să vă citez un enunț din Seneca și să-i precizez contextul. Într-o epistolă către Lucilius, Seneca afirmă: 

„Sărac nu este cel care are puțin, sărac este cel care vrea mai mult”. 

Deci, dacă ai foarte puțin, dar nu-ți dorești mai mult (că nu te duce capul), ești aproape bogat. Tăiești senin și împăcat cu sine. Cam acesta e înțelesul citatului: să te mulțumești cu ce și cît ai. De îndată ce-ți dorești mai mult, sesizezi că ești într-o stare de plîns. Îți faci singur rău. Enunțul mă binedispune, îl citez adesea studenților (ca să facem haz), dar nu dau doi bani pe el. V-am mai spus: nu-mi place filosofia de vorbe. N-a îmbogățit pe nimeni...

A, să nu uit. Epicur a spus ceva asemănător: „Dacă nu te poţi mulţumi cu puţin, nu te poţi mulţumi cu nimic”.

Învățătura e prețioasă, dar nu se poate aplica în nici un caz lui Seneca însuși, întrucît numitul Seneca era cel mai mare latifundiar din Imperiul roman. A strîns o avere de 300 de milioane de sesterți. Dacă ar fi trăit în sărăcie (ca Epictet), l-aș fi crezut și aș fi admis bucuros că Seneca a înțeles filosofia ca acord între gînd și faptă. Din păcate, Seneca nu și-a trăit nici o clipă filosofia.

Prin urmare, Hadot și Foucault n-au nimerit exemplul cel mai potrivit pentru conceptul lor de filosofie ca mod de viață.

P. S. În imagine: Theo van Doesburg (1883–1931), Bedelaar (1914). Source: Wikimedia Commons.