Istoria cărții. Bibliografie

„Dintotdeauna mi-am închipuit că paradisul ar fi un soi de bibliotecă”: „Siempre imaginé que el Paraíso sería algún tipo de biblioteca” (Jorge Luis Borges).

Mi-am petrecut ziua de ieri căutînd în biblioteca personală (dar și pe net) titluri / lucrări - traduse în românește, desigur - cu privire la istoria cărții în general. Recolta a fost destul de săracă. Voi încerca să țin această bibliografie la zi. Am cules doar cărți redactate în română sau traduse în română. 

1. Chartier, Roger, Lecturi și cititori în Franța Vechiului Regim, traducere de Maria Carpov, București: Editura Meridiane, 1997.
2. Costa, Ioana, Textele antice și transmiterea lor, București: Editura Universității din București, 2008, 216p.
3. Costa, Ioana, Papirus, pergament, hîrtie. Începuturile cărţii, București: Humanitas, 2011, 168p.
4. Butor, Michel, „Cartea ca obiect”, in Repertoriu, traducere de Constantin Teacă, București: Editura Univers, 1979, pp.96-119.
5. Darnton, Robert, Marele masacru al pisicii și alte episoade din istoria culturală a Franței, traducere de Raluca Ciocoiu, Iași: Polirom, 2000, 260p.
6. Eco, Umberto, Memoria vegetală. Și alte scrieri de bibliofilie, traducere de Anamaria Ghebăilă, București: RAO, 2008, 224p. „Ritmul lecturii îl urmează pe cel al trupului, ritmul trupului îl urmează pe cel al lecturii. Nu citim numai cu creierul, citim cu întregul nostru trup…”.
7. Faguet, Émile, Arta de a citi, traducere de Lidia Cucu Sadoveanu, București: Editura Albatros, 1973, 150p. „Precipitarea în lectură e o formă a lenii, nu a hărniciei”. „E plăcut să citeşti; cîteodată, e şi mai plăcut să reciteşti”. „Citeşte pe îndelete, notează, critică, trage învăţături, întreabă-te dacă ai priceput bine şi dacă ideea pe care ai primit-o e a scriitorului ori a ta”.  
8. Flocon, Albert, Universul cărţilor. Studiu istoric de la origini pînă la sfîrşitul secolului al XVIII‑lea, traducere de Radu Berceanu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976, 496p.
9. Geck, Elisabeth, Gutenberg și arta tiparului, traducere de Emeric Deutsch, București: Editura Meridiane, 1979, 138p.
10. Gherghel, Valeriu, Breviarul sceptic. Şi alte eseuri despre simplitate, Iaşi: Editura Polirom, 2012.
11. Gherghel, Valeriu, Roata plăcerilor: De ce n-au iubit unii înțelepți cărțile?, Iaşi: Editura Polirom, 2018.
12. Gherghel, Valeriu, Porunca lui rabbi Akiba: Ceremonia lecturii de la sfîntul Augustin la Samuel Pepys, ediția a II-a a revăzută şi adăugită cu cinci eseuri noi, Iaşi: Polirom, 2019, 328p.
13. Ginzburg, Carlo, Brînza şi viermii. Universul unui morar din secolul al XVI-lea, traducere de Claudia Dumitru, Bucureşti: Editura Nemira, 1997, 258p.
14. Hunt, Leigh, „Cărțile mele”, traducere de N. Steinhardt, in Eseul englez, II: De la Lamb la Huxley, București: Editura Minerva, bpt, 1975, pp.204-227.
15. Huxley, Aldous, „Cărți de citit în călătorie”, in Și restul e tăcere, traducere de Antoaneta Ralian, București: Editura Univers, 1977, pp.59-66. Transcriu în grabă cîteva pasaje: „Ori de cîte ori plec undeva, îmi supraevaluez calitățile de cititor” (p.59); „Cartea care presupune o atenție continuă sau un efort mental prelungit nu-și găsește rostul în călătorie” (p.60); „Da, maximele constituie cea mai agreabilă lectură într-o călătorie. Îți ia un minut ca să citești o cugetare ce-ți furnizează apoi material de gîndire pentru ceasuri întregi. Și cred că cele mai bune din toate sînt maximele lui La Rochefoucauld” (p.61); „Eu unul nu plec de acasă pentru o zi fără să iau un volum [din Encyclopaedia Britannica, pe hîrtie de India, n.m, vg] cu mine. O consider cartea cărților. Răsfoindu-i paginile, scotocind printre fantasticele vrafuri de fapte stivuite laolaltă numai în virtutea hazardului alfabetic, mă bălăcesc în viciul meu intelectual. Un volum răzleț din Enciclopedie e întocmai ca mintea unui nebun erudit - îmbîcsită de idei corecte, dar fără nici o altă coeziune între ele decît că toate încep cu litera O. De la opust, care-i un baraj de lemn pe rîurile unde se practică plutăritul, treci de-a dreptul la oracole. Faptul că nu-ți pierzi și tu mințile pe parcursul lecturii Enciclopediei... se datorește capacității de a uita. Mintea omenească e dotată cu o imensă facultate de a uita. O însușire providențială...” (p.65).
16. Karolides, Nicholas J.; Margaret Bald; Dawn B. Sova, 100 de cărți interzise. O istorie a cenzurii în literatura mondială, traducere de Daniel Duma, Pitești: Editura Paralela 45, 2007.
17. Kelly, Stuart, Cartea cărților pierdute, traducere de Irina Negrea, București: Editura Nemira, 2007, 448p.
18. King, Ross, Librarul din Florența: Vespasiano da Bisticci și manuscrisele care au iluminat Renașterea, traducere Iulian Bocai, București: Editura Nemira, 2022, 504p.
19. Labarre, Albert, Istoria cărții, traducere de Camelia Secăreanu, Iași: Institutul European, 2001, 144p. O repede privire asupra evoluției cărții. Generalități. „Orice bibliotecă e o istorie a cărţii. În orice bibliotecă e măcar o Istorie a cărţii”.
20. Lyons, Martyn, Istoria cărţilor, traducere de Ştefania Ferchedău, București: Editura ART, 2011, 224p.
21. Manguel, Alberto, Istoria lecturii, traducere din limba engleză de Alexandru Vlad, Bucureşti: Editura Nemira, 2011, 416p.
22. Manolescu, Nicolae, Cititul și scrisul, Iași: Polirom, 2002, 352p. Cîteva citate: „Sigur că cititul e una din marile bucurii ale vieții și printre puținele vicii care nu trebuie pedepsite. Dar eu nu l-aș separa, nici măcar din rațiuni de demonstrație, de învățătură. A citi înseamnă a învața. E o formă de experiență sau, mai bine zis, un multiplicator pentru experiențele noastre…“ (p.197). „Curiozitatea nu m-a părăsit niciodată. O carte nouă este lucrul cel mai frumos care mi se poate întîmpla. Sufletul mi-e vesel, oho, pentru că n-am citit toate cărțile“ (p.219). „Nu mă pot închipui fără să țin o carte în mîna“ (p.219).
23. Marrou, Henri‑Irénée, „Literatură și editare în epoca patristică”, in Patristică și umanism. Culegere de studii, traducere de Cristina și Costin Popescu, București: Editura Meridiane, 1996, pp.289-328. „Tehnica editării în epoca patristică” (pp.291-310); „Împărțirea în capitole a cărților din De civitate Dei” (pp.311-328)
24. Marrou, Henri‑Irénée, Sfîntul Augustin şi sfîrşitul culturii antice, traducere de Dragan Stoianovici şi Lucia Wald, Bucureşti: Humanitas, 1997.
25. Matei, Horia, Cartea un călător milenar, București: Editura Tineretului, 1964.
26. Ofrim, Alexandru, Cheia şi Psaltirea. Imaginarul cărţii în cultura tradiţională românească, Pitești: Editura Paralela 45, 2001.
27. Ofrim, Alexandru, Farmecul discret al patinei și alte mici istorii culturale, București: Humanitas, 2019, 324p.
28. Olteanu, Virgil, Din istoria şi arta cărţii. Lexicon, Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1992, 400p.
29. Pataut, Fabrice, Noua bibliotecă de la Alexandria, traducere de Ion Crețu, București: Institutul Cultural Român, 2006.
30. Robinson, Andrew, Istoria scrisului, traducere de Mihnea Gafița, București: Editura ART, 2009, 232p.
31. Vallejo, Irene, Infinitul într-o trestie, traducere de Silvia-Alexandra Ștefan, București: Editura Pandora M, 2022, 624p.
32. Vasilescu, Mircea, Iubite cetitoriule... Lectură, public şi comunicare în cultura română veche, Bucureşti, Editura Paralela 45, 2001, 188p.

P. S. În imagine: Folio 5r from the Codex Amiatinus (sec. VIII), Ezra the Scribe. Source: Wikimedia Commons.